VENINUL LA HIMENOPTERE (VIESPI, ALBINE)

Albinele si viespile sunt himenoptere cu ac si formeaza secția ACULEATA (Ordinul HYMENOPTERA). Atat la albine, cat si la viespi, doar femelele au ac, masculii fiind lipsiți de arme de aparare.

“Aparatul” cu venin al insectelor este de fapt acul. Acesta se afla  in partea din spate a corpului si este alimentat dintr-o glanda din interiorul organismului. Veninul contine o cantitate mare de histamina, de aceea provoaca dureri mari.

Cu toate ca sunt dureroase, intepaturile acestor insecte nu sunt atat de periculoase daca ne gandim la intreg organismul omenesc, decat in cazul persoanelor alergice. Pentru a reprezenta un pericol este nevoie de sute sau chiar mii de intepaturi efectuate asupra unei persoane non-alergice. Exceptiile sunt reprezentate de intepaturi in gura sau in faringe, deoarece umflaturile pot fi un mare pericol de asfixiere si pot cauza moartea.

VENINUL LA HIMENOPTERE (VIESPI, ALBINE) – CE STIM DESPRE VIESPI ?

Se cunosc peste 10.000 de specii diferite de viespi, si acestea au moduri de viata diferite. Imaginea populara a viespii comune este de insecta infricosatoare, galbena cu negru, cu o intepatura puternica si dureroasa. Aceste viespi traiesc in colonii, desi exista multe alte specii care duc o viata solitara. Sunt grupate in mai multe familii:

VENINUL LA HIMENOPTERE (VIESPI, ALBINE) – Familia Mutillidae (furnici de catifea)

Numele de furnici de catifea vine de la faptul ca femelele nu au aripi si pe partea superioara a corpului prezinta perisori mici si desi, in nuante de culori diferite –rosu, albastru, negru, auriu, alb – ce le creeaza un aspect catifelat. Femelele prezinta in partea de jos a abdomenului un ac lung care poate produce o intepatura foarte dureroasa, care trece in cateva ore.

Femela de Mutilla europaea nu are obiceiul sa-si construiasca propriile cuiburi, inteapa si isi depune ouale pe larvele de bondari, de viespi si in cazuri mai rare de furnici, apoi resigileaza fagurele in locul unde l-a rupt prin muscatura sa. Din acel moment larvele din oua se hranesc cu larva-gazda si astfel isi continua dezvoltarea pana la faza de pupa in interiorul fagurelui.

VENINUL LA HIMENOPTERE (VIESPI, ALBINE) – Familia Pompilidae (viespile paianjen). Femela prinde un paianjen pe care il inteapa in sistemul nervos si il paralizeaza; isi sapa apoi o galerie in pamant si duce acolo paianjenul, peste care pune un ou si inchide cuibul; larva care iese din ou, va avea hrana proaspata (“conserva vie”).

VENINUL LA HIMENOPTERE (VIESPI, ALBINE) – Familia Scoliidae (Scoliile). Larva de scoliid se hraneste cu larvele diferitelor specii de coleoptere daunatoare agriculturii (radasca, nasicornul), care sunt paralizate de viespea mama, avand asfel un rol important in biocontrolul acestora.

Familia Vespidae (Viespile propriu-zise). Toate formele sunt aripate; sunt forme solitare sau sociale; femelele construiesc un cuib din tencuiala facuta cu pamant si nisip si il fixeaza de ziduri, stanci, sub frunze.

1. Viespile solitare (Viespea olar). Femela construieste cuibul in forma de ulcior; prinde apoi o omida sau un paianjen si il impinge in ulcior, in care depune un singur ou, dupa care il sigileaza cu argila.

1. Viespile sociale. Sunt specii pradatoare si isi hranesc si larvele cu insecte si omizi pe care le sfarama (larvele sunt hranite progresiv), iar adultii se hranesc cu sucuri dulci din fructe si din flori. Cele mai cunoscute specii sunt: Vespa crabro (gargaunul), Vespa germanica, Vespa vulgaris, Vespa rufa.

VENINUL LA HIMENOPTERE (VIESPI, ALBINE) – VENINUL DE VIESPI

Viespile nu au in general intepatura foarte periculoasa, veninul pe care acestea il transmit neprovocand in majoritatea cazurilor reactii alergice. In cazul in care victima sufera de o reactie alergica, daca nu se actioneaza corespunzator, poate fi mortala. De aceea, in
acest caz este nevoie de asistenta medicala urgenta.

VENINUL LA HIMENOPTERE (VIESPI, ALBINE) – STIATI CA….

• Intepatura de viespi contine de trei ori mai mult venin decat cea a albinelor si este foarte dureroasa?
• Viespile pot intepa de mai multe ori, acul lor neramanand in rana ca la albina?
• Acul viespei contine un feromon care alerteaza alte viespi si le face sa devina mai agresive ?
• Viespile inteapa numai daca se simt in pericol? De aceea, este recomandat sa va miscasi incet, nu dati cu mainile dupa insectele care zboara in preajma.
• In timp ce adultii se hranesc cu sucuri dulci (fructe coapte, seva copacilor), larvele sunt aprovizionate tot timpul cu diverse insecte, care sunt paralizate prin intepaturi in ganglionii nervosi si astfel hrana ramane permanent proaspata?
• Sunt insecte utile – pe de o parte – ele distrugand multe insecte daunatoare, dar pot fi si daunatoare pentru ca ataca albinele din stupi si distrug tesuturile plantelor (au nevoie de fibre vegetale pentru construirea cuibului)?
• Cea mai mare viespe din Europa este gargaunul, regina avand 35 mm lungime, in timp ce lucratoarele si masculii sunt de talie mai mica?

VENINUL LA HIMENOPTERE (VIESPI, ALBINE) – CE STIM DESPRE ALBINE?

Sub numele de “ALBINA se intelege nu numai albina melifera (genul Apis), ale carei familii sunt ingrijite de oameni in stupi, ci si albinele “salbatice”.  Albinele melifere au insa particularitati deosebite care le situeaza pe un loc de frunte intre celelalte himenoptere si, anume:

• Sunt cei mai importanti si eficienti polenizatori ai plantelor cultivate si salbatice deoarece adultii se hranesc cu nectar si polen si, de asemenea, colecteaza aceste produse pentru a-si hrani larvele, astfel realizand si polenizarea.
• Sunt speciale prin organizarea lor sociala. Albinele melifere traiesc in familii care cuprind un numar mare de indivizi (60 – 80 mii in perioadele favorabile), alcatuite din trei “caste”: regina (matca), trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma constituind marea majoritate a grupului).
• Sunt speciale prin comportamentul lor bazat pe instincte foarte complexe, instincte care sunt rezultatul evolutiei de milioane de ani. Albinele isi pot comunica una alteia distanta si directia sursei de hrana prin anumite miscari, respectiv dansuri de tip “circular” si “clatinat”.
• Sunt speciale prin produsele lor: ceara, mierea, propolisul si veninul; inca din antichitate se stia despre rolul jucat de albine in natura si in viata omului.

Din familia Apidae fac parte atat albinele familiale (sociale), cat si cele solitare.

VENINUL LA HIMENOPTERE (VIESPI, ALBINE) – VENINUL DE ALBINE

• este un compus perfect adaptat pentru functiile sale: apararea albinelor.
• este sintetizat in glandele de venin ale matcii si ale albinelor lucratoare si pastrat in sacii de venin
• in timpul procesului de intepare este eliberat prin ac, sub forma lichida.

In compozitia veninului albinelor producatoare de miere exista 18 substante active: acid formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale, acizi organici volatili, un important ferment (fosfataza), antibiotic, histamina, aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Melitina este unul dintre cei mai puternici agenti antiinflamatori cunoscuti (de 100 de ori mai puternic decat hidrocortizonul). Adolapinul este un alt inflamator puternic, avand si rol analgezic.

Proprietatile terapeutice si curative ale veninului. Administrat in mod gresit, veninul de albine poate provoca, la unele persoane, reactii alergice si iritatii. De aceea se impune, inainte de folosirea lui in scop terapeutic, sa se ia toate masurile de protectie a pacientului. Cand este administrat insa in doze mici, poate fi un medicament natural excelent, are o serie de proprietati si exercita asupra organismului uman o serie de efecte:

1. Proprietati antibiotice: Veninul de albine inhiba cresterea bacteriilor si fungilor.
2. Efecte asupra :

• Pielii: efect de intinerire al pielii datorita unei mai bune circulatii sanguine si cresterii permeabilitatii vaselor capilare.
• Tesuturilor: Actiune antifibroasa produsa de hialuronidaza , ce se gaseste in venin;
  Creste toleranta tisulara la lipsa oxigenului (hipoxie) , cum se intampla in boala Bürger.
• Stomacului: Mareste productia de suc gastric.
• Sistemului musculo-scheletic: Mareste reactiile osteoblastice; in doze mari contracta musculatura neteda.
• Sistemului circulator (in doze mici): Regleaza ritmul cardiac; Creste nivelul energetic si functiile cordului;
  Scade tensiunea arteriala; Reduce nivelul colesterolului din sange; Are actiune anticoagulanta.
• Sistemului imun: Activeaza sistemul imun.
• Sistemului nervos: Reduce durerea in anumite zone unde veninul de albine a fost aplicat de cateva ori.
• Sistemului endocrin: Stimuleaza si intensifica activitatea sistemului adrenergic pituitar (creste nivelul cortizolului in sange).

 Exista 4 metode comune de administrare a veninului de albine:

1. Venin de albine pur, administrat prin intermediul clasicelor ace de albine.
2. Solutie de venin de albine, administrata prin injectii.
3. Unguente si alifii cu venin de albine, administrate de obicei prin simpla aplicatie locala, masaj si/sau acupresura.
4. Solutii de venin de albine, unguente sau alifii administrate prin metode fizioterapice speciale ca: iontoforeza (introducerea ionilor unei sari solubile in tesuturile organismului cu ajutorul curentilor electrici in scop terapeutic).
   VENINUL LA HIMENOPTERE (VIESPI, ALBINE) – STIATI CA VENINUL DE ALBINE…

• Imbunatateste starea generala a organismului?
• Mareste longevitatea prin hipertermie?
• Protejeaza corpul impotriva razelor X ?
• Intre 200 – 300 de intepaturi simultane otravesc organismul cu semnele caracteristice perturbarii sistemelor cardiovascular, respirator si nervos: scurtarea respiratiei, cianoza, puls accelerat, convulsii, paralizii?
• Peste 500 de intepaturi pot cauza moartea prin paralizia centrului respirator?
• Veninul uscat, dupa colectare cu mecanisme speciale (colectoare de venin) este rezistent la frig, iar inghetarea nu pare sa-i reduca toxicitatea. Daca este ferit de umezeala, el isi poate mentine proprietatile toxice cativa ani?
• Veninul lichid, cum este imediat dupa extractie sau cand este injectat de catre albina prin ac, are gust picant-amar, un miros aromat asemanator bananelor coapte si este usor acid (pH 5,0 – 5,5)?
• Pentru obtinerea unui singur gram de venin este nevoie de cateva mii de albine?

Primul ajutor in intepaturi de albine si viespi:

• Extragerea acului fara a-l strange pentru a nu evacua complet glanda cu venin aflata la capatul acului. Cu cat acul este extras mai repede cu atat cantitatea de venin inoculata este mai mica si efectele mai reduse;
• Dezinfectarea locului si aplicarea de gheata pentru a reduce durerea sau pruritul;
• Masarea locului intepat cu sare, otet, alcool sau cu tinctura de iod,
• Aplicarea locala a unui unguent pe baza de antibiotic cu spectru larg;

 VENINUL LA HIMENOPTERE (VIESPI, ALBINE) – Remedii pentru reactiile adverse la veninul de albine